sâmbătă, aprilie 14, 2012
miercuri, aprilie 11, 2012
luni, aprilie 09, 2012
FELICITARI '' FLOWER ''
de poţi să-ncătuşezi
gându-ţi ucigaş
şi laş…
când toţi din jur
capul şi-l pierdură
inima-ţi înveninând
cu lacrimile lor de ură…
de poţi în tine-ncredere să ai,
în timp ce prietenii de altădată,
neîndurători te-au părăsit demult,
dar i-ai iertat, pentru ceea,
ce-au ajuns şi sunt…
de poţi s-aştepţi,
făr’ s-osteneşti în delăsare…
şi nici de minciună-ntinat,
să nu dai frâu liber, mâniei tale…
de poţi s-arăţi, ceea ce eşti,
nici un tu prea bun
sau prea deştept,
iar de visezi,
din vis-stăpân legitim,
să nu-ţi faci adept…
de viaţa-ntreagă
şi clipa de moarte,
poţi s-eternizezi,
pe-acelaşi cântar,
să le aşezi…
de poţi adevărul,
rostit de-al duşmanilor
desfrânate oşti…
răstălmăcit minţilor bolnave,
să-l auzi împletit cu-nşelăciunea,
în curse uriaşe pentru proşti…
de poţi să ai curajul a privi
ruina, ce-ntunecă privirea-ţi slabă,
într-o ireparabilă toamnă
veştejită de-atâta osteneală;
veşnicie a bătrâneţii
în sărăcia de senin,
ce-mpotmolintu-te-a-n venin…
având frântura-ndrăznelii,
de-a te-ntoarce
cu ochii largi spre cer…
şi cu mâinile înţărânate,
palate a ctitori din efemer…
de poţi pe-un mărgăritar-de-zar,
averea-ţi, moştenită s-o rişti
şi atunci, sfârşind în evaziv,
să proclami, regatu-ţi:
pierdut-definitiv!…
de poţi trupul vlăguit,
sclav absolut…
să ţi-l mai biciuieşti năprasnic,
rănind, în fapt, nimicul gras,
ce-n lăcomie ţi-a rămas…
de poţi umple cântecul nemăsurat
al infinitului acela de minut,
măcar, cu paguba-penumbre
a zeităţii, noi, din 61 de secunde…
atunci, al tău va fi PĂMÂNTUL
şi tot ceea ce există-n EL…
ba, mai mult,
vei şti în cele din urmă…
că eşti, într-adevăr, un om,
un OM, atât…
şi nu o turmă!…
IF ( DACA ) -
felicitare '' liliac inflorit ''
Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge
Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri,
Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge
Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri?
Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă,
Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți,
Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă,
De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți?
Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze.
Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze,
Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități
Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută
Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută.
Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit;
Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit.
Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară
Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară,
Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit,
Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit....
NOAPTEA DE MAI - ALEXANDRU MACEDONSCHI
duminică, aprilie 08, 2012
invitatii nunta - ''DUE DESTINI''
UNICAT
DUE DESTINI - TIROMANCINO
Ti ricordi i giorni chiari dell'estate
quando parlavamo fra le passeggiate
stammi più vicino ora che ho paura
perché in questa fretta tutto si consuma
mai non ti vorrei veder cambiare mai
Perché siamo due destini che si uniscono
stretti in un istante solo
che segnano un percorso profondissimo dentro di loro
superando quegli ostacoli
se la vita ci confonde
solo per cercare di essere migliori
per guardare ancora fuori
per non sentirci soli
Ed è per questo che ti sto chiedendo
di cercare sempre quelle cose vere
che ci fanno stare bene
mai io non le perderei mai
Perché siamo due destini che si uniscono
stretti in un istante solo
che segnano un percorso profondissimo dentro di loro
superando quegli ostacoli
che la vita non ci insegna
solo per cercare di essere più veri
per guardare ancora fuori
per non sentirci soli
Abonați-vă la:
Postări (Atom)